Transa generativa si marea calatorie a constiintei

transa generativa si marea calatorie a constiinteilTransa generativa este un spatiu experiential din care, in mod fundamental, pot fi create noi dimensiuni ale realitatii. Este astfel un vehicul foarte util pentru a parcurge calatoria constiintei, ca esenta a unei vieti cu semnificatie. Calatoria presupune transcenderea a ceea ce este cunoscut, prin crearea unor realitati pozitive, transformarea constiintei, vindecarea ranilor si evolutia catre stari inalte de constiinta. Rezultatul este apartenenta la gruparea celor 4 stari: Fericire, Sanatate, Intrajutorarea celorlalti, Vindecarea sinelui, a celorlalti, a intregii lumi. Pentru a intelege cum transa generativa poate activa aceste capacitati, ne putem uita la trei ipoteze esentiale:

1. La baza este constiinta.

2. Constiinta creeaza campurile cuantice ale inconstientului creativ, care la randul lor creeaza lumea clasica a mintii constiente.

3. Mintea creeaza hartile de reprezentare a ceea ce traim si pe baza carora ne orientam in lumea (lumile) noastre.

Aceste premise asigura fundatia pentru intelegerea transei generative ca metoda de a aduce constientul si inconstientul creativ la un nivel integrativ unde transformarea creativa se poate produce.

Viata este o calatorie a constiintei.

Lucrul cu transa generativa incepe de la premisa ca realitatea este creata de insasi constiinta. Acest mod de a privi, specific abordarilor mistice, a prins contur din ce in ce mai mult de-a lungul secolului trecut datorita noilor ipoteze prezentate de fizica cuantica [1]. In contrast cu punctul de vedere materialist care pozitioneaza constiinta ca epifenomen al starilor creierului, aceste ipoteze promoveaza ideea ca realitatea este creata de constiinta in interactiune cu undele cuantice. Aceste unde sunt realitati virtuale, existand ca potentialitati infinite, care inca nu au fost create. Saltul unei unde virtuale de posibilitati infinite intr-o realitate specifica se produce atunci cand in campul cuantic apare o constiinta care observa. Pe scurt: nu exista realitate fara constiinta. Si dupa cum vom vedea, fiecare dintre noi, separat si impreuna, formam constiinta.

Acest punct de vedere este radical in comparatie cu gandirea vestica traditionala. Asa cum fizicieni ca David Bohm arata, a aparut din rezultatele extraordinare ale unor experimente cu:

– electroni care se misca in mod discontinuu de la o orbita la alta,

– un electron care apare fie ca particula fie ca unda, in functie de constiinta care observa,

– influenta non-locala, referindu-se la o particula care poate influenta instantaneu (mai rapid decat viteza luminii) o alta particula aflata la distanta.

Lucrari recente mentioneaza ca universul este format in proportie de 96% din materie neagra si energie neagra invizibile. Aceste descoperiri arata ca lumea clasica a timpului si spatiului nu este cea initiala.

Privind constiinta ca fiind la baza, lucrul cu transa generativa vede in fiecare persoana un potential infinit pentru actiuni creative. Implinirea acestui potential nu e o sarcina usoara, asa ca accentul este pus pe incurajarea manifestarii starilor de constiinta superioara necesare acestei aventuri. Daca plecam de la presupunerea ca aceasta constiinta evolueaza pe multiple niveluri, cu tot ritmul greoi, buclele si intoarcerile aferente, provocarea consta in a ne alinia acestei evolutii pentru a-i permite sa ni se reveleze cat mai cuprinzator.

Ca metoda de lucru, practicianul in transa generativa care lucreaza cu un client intretine in stare meditativa idei ca: “ceva se trezeste”, “sunt sigur/a ca acest lucru are sens”, “ceva incearca sa vindece”. Asadar, in mare parte a procesului, atat clientul cat si terapeutul acced stari generative pentru a infaptui aceste posibilitati. Acesta este si scopul inducerii transei: sa faca trecerea catre o stare de constiinta superioara care faciliteaza invatarea generativa.

Pentru a ajunge la o asemenea stare, suntem indeosebi atenti cand energia persoanei se ridica, si constiinta ei nu mai e legata de pozitia obisnuita a identitatii eului. Se poate intampla datorita unui eveniment pozitiv, cand cineva este cuprins de iubire, este impresionat de frumusete, sau inaltat de o prezenta estetica. Dar pot la fel de bine fi si evenimente negative, ca fricile, adictiile, sau experientele iesite de sub control, care constituie tematici specifice lucrului terapeutic. Pentru noi, aceste experiente sunt mugurii unei stari de transa spontane si naturale, prin care inconstientul creativ incearca sa renunte la harti vechi pentru a putea vindeca, transforma, crea ceva nou.

Succesul acestei incercari depinde de calitatea relatiei umane care o defineste; constiinta care se conecteaza acelei experiente putandu-i atribui fie un sens negativ, fie pozitiv. Daca un eveniment experiential este incadrat in mod pozitiv (generativ), transformarea are loc; daca este intretinut un spatiu negativ (degenerativ), urmarile (simptomele) sunt negative.

Astfel, pentru a crea o transa generativa, pornim de la a ne permite, intr-o stare pozitiva, sa simtim ca ceva incearca sa se trezeasca in noi, apoi cautam sa cream o stare generativa de constiinta care sa permita acelui ceva sa se intample. In felul acesta, transa generativa este modalitatea de a aduce pe lume noi constiinte.

De exemplu, mama varstnica a unui client suferea de cancer in faza terminala, iar clientul se simtea tulburat si dezarmat de accese periodice de furie cand statea langa mama lui. A fost ajutat sa primeasca un tipar nou, altul decat cel intretinut de eul sau in momentele respective, creand in interior o stare de centrare din care putea sa fie martorul acelei experiente. In stare de transa, a putut sa observe unde anume in corp simtea acea energie, si la ce etape de varsta se racorda. Prin asociere, in acest spatiu cuantic generat de transa, au aparut si alte experiente, pozitive sau negative. Ghidat de intentia pozitiva catre vindecare si centrat corporal si mental, a reusit sa-si dea seama ca aceasta furie ancestrala reprezenta una din piesele de baza ale mozaicului identitatii sale aflate in transformare, ca raspuns la moartea iminenta a mamei.

Bineinteles, de-a lungul unei vieti au loc evenimente marcante, cum ar fi moartea celor apropiati, nasteri, boli, casatorii, divorturi. Noi privim aceste schimbari majore ca fiind naturale si inevitabile, precum un rau in curgere prin viata cuiva, aducand multiple posibilitati de dezvoltare si iluminare. Din nou, transa generativa tinteste sa organizeze imprejurarile in asa fel incat aceste potentialitati sa fie primite si implinite pozitiv.

Constiinta creeaza campurile cuantice ale inconstientului creativ, care la randul lui, creeaza realitatile obisnuite ale mintii constiente

Aparitia constiintei ne conduce prin doua lumi succesive. Acestor lumi le-au fost atribute multe denumiri, de exemplu, imaginatie si realitate, posibilitate si fapt concret, Creatura (lumea vie, subiectiva perceperii diferentelor) si Pleroma (totalitatea nediferentiata), primar si secundar, etc. In transa generativa ne referim la ele ca fiind: 1. realitatea cuantica a inconstientului creativ si 2. realitatea clasica a mintii constiente.

Lumea cuantica este de factura profunda si se refera la campul imaginar de posibilitati infinite din care iau nastere realitatile. Este ceea ce precede si depaseste timpul si spatiul, lipsit de forme materiale dar plin de un infinit potential de forme. Cand intrebi pe cineva care a fost sursa unei idei creative, de regula raspunsul e “nu stiu”, “asa mi-a venit”. Noi ne referim la acest spatiu al misterelor din care emerg toate gandurile creative drept campul cuantic al inconstientului creativ.

Cand constiinta vine in contact cu lumea cuantica, introduce in lumea de o anumita actualitate a mintii constiente, un camp de unde incarcat de posibilitati. Lumea clasica este realitatea conventionala a lucrurilor separate: materie, spatiu, timp, fizica Newtoniana. Este lumea empirica a valorilor unice: ceva e adevarat sau nu; daca esti aici, nu poti fi acolo; ai acces doar la ceea ce poti vedea. Logica cauzala are cuvantul, timpul merge numai inainte (nu si inapoi), cine se naste, trebuie sa si moara, lucrurile sunt asa cum sunt. Lumea clasica se compune din experientele anterioare, traditii si istoric.

Aceste doua lumi se completeaza una pe cealalta in multe moduri, incluzand cel prezentat mai jos:

Cele doua lumi ale constiintei: Cuantica si Clasica 

 

Cuantica  Clasica 
Posibilitati infinite Actualitate (realitate) specifica
Vizionar (“visator”) Manager (“critic”, “realist”)
Inconstient creativ Minte constienta
Superpozitie (campul cuantic al undei) Pozitie (“dovada”)
Virtual Real
Subtil Material (“realitatea palpabila”)
Unda Particula
Iesit din timp “Prin timp”
Valori multiple O singura valoare
Logica cuantica Logica clasica
Totalitate (implica existenta unei ordini) Parti (explica ordinea)
Ideal (fara rana, care nu poate fi afectat) Existent (devastat si ranit)
Transparent Opac
N dimensiuni, fara imagine 4 dimensiuni, permite reprezentari
Teritoriu Harta

 

Uitandu-ne la aceste complementaritati, reiese ca ambele lumi sunt necesare constiintei creative.  Campul cuantic al inconstientului creativ contine toate formele si starile posibile pe care ceva le poate avea. Daca privim prin prisma psihologiei identitare, reiese ca inconstientul creativ contine toate formele posibile ale sinelui unui individ.

Sa luam cazul unui barbat pe nume Dave, care sufera de depresie. In timp ce el isi descrie starea, noi vedem in inconstientul creativ si alte fatete ale identitatii lui: un Dave jucaus, unul serios, tanarul, inteleptul, etc. Asadar in timp ce barbatul este blocat in “Dave cel depresiv”, acordam spatiu acelei prezente, simtind in acelasi timp alte posibile forme ale sinelui in inconstientul creativ al campului sau cuantic. Sarcina transei generative e sa-l ajute pe client sa nu mai fie atat de agatat de o stare anume, si sa se deschida catre orizontul cuantic al altor posibilitati. Ingredientele acestei supe cuantice se pot combina intr-un aliment nutritiv si transformator.

Bineintele, experimentarea prin transa a unor noi posibilitati nu e indeajuns: pentru a face diferenta, e nevoie ca acestea sa fie transpuse in lumea obisnuita. Altfel, ramai doar cu o aratare, iar alimentarea noilor realitati nu se produce. In timp ce inconstientul creativ e plin de posibilitati infinite, tine de mintea constienta sa le realizeze. Mintea constienta imparte intregul (ceea ce David Bohn numeste “ordinea implicita”) inconstientului creativ in mai multe parti interschimbabile (ceea ce David Bohn numeste “ordinea explicitata”), ceea ce permite timpului, spatiului, constiintei de sine si existentei sa emearga. (Cum ar spune Gregory Bateson “mintea functioneaza pe baza diferentierilor”). Deci cea care permite constiintei sa se auto-implineasca este mintea constienta.

Este bine de tinut minte ca fiecare dintre aceste doua minti se completeaza una pe cealalta; incat de prea multe ori in lucrul cu transa inconstientul e considerat superior mintii constiente. Cum vom vedea, lucrul cu transa generativa intentioneaza sa opereze in ambele lumi in acelasi timp. Pentru a face acest lucru, trebuie sa stim care este structura generativa a mintii fiecarei lumi.

Mintea este mediul de creare si de navigare a celor doua lumi 

Am distins pana acum trei niveluri: constiinta, lumea cuantica a inconstientului creativ si lumea clasica a mintii constiente. Acesta impartire merge in paralel cu ceea ce expertul in mitologie Joseph Campbell a descris in anul 1949 in “Eroul cu o Mie de Fete” ca fiind mitul “calatoriei eroului” catre constiinta. In aceasta lucrare, Campbell a folosit elemente extrase din diferite culturi.

“Deslusim doua etape: prima, din emanatiile imediate ale Necreatului care Creeaza catre schimbatoarele si totusi eternele personaje ale erelor mitologice; si cea de-a doua, de la aceste Create care Creeaza catre sferele istoriei umane. De unde inainte corpurile cauzale (subtile) erau vizibile, acum doar efectele lor secundare trec de filtrele orientate catre fapte ale ochiului omenesc.” (pag. 315)

Formulata succint, doctrina universala spune ca toate structurile vizibile din lume, “deopotriva lucruri si fiinte” sunt efectele puterii omniprezente din care ele iau nastere, care le sustine plenar in perioada lor de manifestare si in care finalmente se dizolva. Aceasta este puterea pe care stiinta o numeste energie, Melanesienii mana, Indienii Sious wakonda, Hindusii shakti si Crestinii puterea lui Dumnezeu. Manifestarea acestei forte in cosmos reprezinta structura si desfasurarea universului insusi.

Intelegerea sursei acestui substrat al fiintei, nediferentiat si in acelasi timp universal particularizat,  este impiedicata chiar de organele care ar trebui sa faciliteze intelegerea. Modelele de perceptie senzoriala si categoriile de ganduri care strabat mintea umana, ele insele manifestari ale aceleiasi forte, restrang mintea pana intr-atat incat a devenit imposibil nu numai sa vedem, ba chiar sa concepem ceva dincolo de culoare, fluiditate, varietate si fenomen. “Functia ritualica si a mitului (Gilligan: si a transei generative) este sa inlesneasca, si apoi sa faciliteze saltul prin analogie. Formele si conceptele asa cum sunt intelese de minte si simturi, sunt prezentate si aranjate in asa fel incat pun in lumina adevarul sau deschiderea catre ceea ce depaseste cunoscutul.”

In aceste fragmente remarcabile, Campbell urmareste trecerea prin cele trei niveluri si pune accent pe faptul ca suntem prinsi in continutul lumii constiente, ceea ce ne face sa uitam aceste niveluri profunde si sa halucinam intr-un mod negativ legatura cu ele. Acest prizonierat este adus la suprafata mai ales de problemele pentru care oamenii apeleaza de regula la terapie; acestia sunt prinsi intr-o suferinta intretinuta artificial, ca intr-o stare hipnotica in care au putin acces sau deloc la alte posibilitati. Tinta transei generative este sa ajute o persoana sa devina, cum ar spune Campbell “transparenta intru transcendenta”, cu alte cuvinte sa dizolve zidurile opace ale lumii lor constiente pentru ca sa poata puna lumina pe lumea sclipitoare a posibilitatilor infinite.

Pentru a ajunge aici, trebuie sa tinem minte ca atat inconstientul creativ cat si constientul experientelor imediate, sunt generate prin intermediul unor filtre. Aceasta este principala functie a mintii: sa fie instrumentul prin care constiinta creeaza lumea experientiala si prin care strabate aceasta lume. Noi putem largi ideea potrivit careia nu exista realitate independenta de constiinta martor, pentru a sublinia ca aceasta constiinta care observa se serveste de niste filtre in crearea realitatii. Aceste filtre opereaza pe multiple niveluri, de exemplu, un sistem nervos este un filtru mental, la fel cum este o identitate culturala, identitate individuala, sau chiar o amintire singulara.

Fiecare transa generativa este un “experiment al constiintei”, pentru ca exploreaza modalitatea prin care aceste filtre (sau relatia noastra cu ele) se pot schimba, permitand construirea unei realitati diferite. Repet, nu este un lucru usor de facut. In general, nivelul vostru de constientizare trebuie sa fie macar la fel de profund ca tiparul pe care tintiti sa-l schimbati. Un efect tot reiese, realizand ca participati activ la crearea realitatii, va permite sa urmariti cum faceti acest lucru si cum o puteti face diferit. Atare curiozitate este esenta lucrului generativ. [3]

Din ideea ca aceasta constiinta cu filtre creeaza realitatea, rezulta ca nici mintea constienta nici cea inconstienta nu au o structura fixata. Freud s-a uitat in inconstient si a vazut o orgie tenebroasa cu sex, droguri si rock and roll. Jung a vazut un panteon al figurilor arhetipale care au evoluat din secole de experimentare a esentei umane. Erickson a observat un vast rezervor de resurse provenite din invatarea experientiala si care pot fi folosite pentru a crea o viata fericita si implinita. Cand va uitati in inconstient, voi ce vedeti si creati?

Spuneam ca nici mintea constienta nu are o structura fixata. In timp ce in traditia vestica mintea contienta este privita ca un intelect separat de corp, inclinat sa controleze sau sa dispuna de tot ce intalneste, se mai cunosc si alte versiuni. Milton Erickson a modelat (a intocmit pe baza insusirilor unor modele alese) un exemplu exceptional al mintii constiente: curioasa, cooperanta, asociativa (prin stabilirea de legaturi si relatii), si eminamente creativa. Voi cum ati vrea sa va organizati filtrele mintii constiente?

Fireste ca exista moduri de gandire inradacinate, mai bine zis “filtre adanc conditionate” pentru crearea realitatii intr-un anume fel. Asemenea tipare mentale se intalnesc la niveluri neurologice, culturale, familiale, sociale si individuale. Odata ce un tipar e instalat, el functioneaza automat in virtutea unei importante autoatribuite, daca nu este intrerupt sau depasit, ceea ce nu e chiar atat de simplu. Ideea constructivista nu e doar un solipsism superficial care declara ca gandirea pozitiva la nivelul eului aduce instantaneu o schimbare completa. Mai degraba, este un mod de a ne considera observatori-participanti in insusi procesul crearii vietii, si este posibil sa ne acordam constiintei pentru a ne impaca cu realitatile puse in joc si a le transforma.

Aceasta este intentia transei generative. Lucram in acele zone in care sunt necesare noi realitati. Daca realitatea e construita de constiinta prin filtre, atunci ajustand aceste filtre, pregatim terenul pentru crearea unei noi realitati mai satisfacatoare. In urmatoarele articole, vom explora cateva modalitati prin care transa generativa contribuie la acest deziderat. Spre exemplu, in lucrul cu transa generativa vorbim despre existenta a trei tipuri de minte: “Somatica, Cognitiva, si a Campului (format prin conectarea cu alte sisteme) si urmarim sa le mutam pe fiecare la un Nivel Generativ unde apar proprietati emergente ale transformarii creative. Unele din proprietatile acestei constiinte generative sunt capacitatea de a trai constient, comunicarea informationala si energetica intre stari si niveluri, subtilitatea procesului constient precum si o acceptare creativa. Si ce e cel mai important, acest nivel generativ ne inlesneste trecerea de la a ne percepe victime ale unei realitati exterioare rigide, la participanti creativi in acesta calatorie minunata si revelatoare a constiintei si a implinirii sinelui. Ceea ce este cu adevarat o cunoastere vindecatoare si transformatoare.

[1] Vezi Fred Alan Wolf, David Bohm, si Amit Gotswindy pentru exemplificare.

[2] Campbell ii atribuie acest citat sclipitor psihiatrului german Karl Durkheim.

[3] L-am cunoscut pe Milton Erickson in ultimii sai sase ani de viata, din 1974 pana in 1980. Am urmarit deseori cum studentii il intrebau care erau sansele ca folosind hipnoza sa schimbe o situatie specifica. De obicei raspunsul lui venea din sfera lui “nu stiu, dar sunt foarte curios sa descopar ce e posibil sa se intample pentru tine azi, aici. Si adauga “pe masura ce lucrez, cu atat sunt mai putin sigur pe ceea ce este posibil si ce nu.”

 

Articol tradus si adaptat cu acordul autorului.
Sursa: http://stephengilligan.com/generative-trance-journey/
Traducere: Anca Rugina

art: Laura Diehl

Abonează-te la newsletter